Singuratatea este lucrul care ma sperie cel mai mult in viata. Numai gandul de a nu avea pe cineva langa tine cu care sa imparti bucuriile si reusitele, care sa iti aline suferinta si care sa iti dea un sfat cand ai nevoie, ma ingrozeste.
Normal, sunt si femei care suporta mai bine singuratatea, insa cred ca toate isi doresc sa aiba pe cineva pe care sa iubeasca si pe care sa se poata baza. Nu cred in afirmatia „Mie imi place sa fiu singura, nu am nevoie de un barbat sa fiu fericita”. Am auzit-o de la nenumarate femei. Unele si-au dat seama ca se minteau pe ele insele, iar cand si-au gasit pe cineva s-au dezis repede de vorbele din trecut. Altele sustin in continuare ca nu au nicio problema sa fie singure.
Nu ma refer sa fii singura o luna, jumatate de an, un an...ci pur si simplu sa te complaci in singuratate ani la rand si sa crezi ca asa e cel mai bine pentru tine. La urma urmei, toti am fost singuri la un moment dat...
Chiar daca mi se pare destul de greu sa fii o femeie singura, mi se pare si mai ingrozitor sa fii intr-o relatie nepotrivita doar ca sa ai pe cineva alaturi. De multe ori se intampla ca intr-o astfel de relatie sa te simti mai singura decat atunci cand esti singura la propriu. Daca se poarta urat cu tine, daca nu te poti baza pe el, daca simti ca nu te iubeste asa cum vrei tu...ce rost are sa fii cu el? Mai bine singura, nu?
Din pacate, multe dintre noi ajung la compromisuri de genul asta din cauza fricii de singuratate.
Am o prietena care este la fel de speriata de singuratate ca si mine. Este intr-o relatie de cativa ani , dar nu stie daca este ceea ce isi doreste.
„Am putin peste 30 de ani si mi-ar fi foarte simplu sa spun ca imi este teama de singuratate din cauza varstei, dar lucrurile nu stau deloc asa. Dintotdeauna mi-a fost teama sa nu fiu implicata intr-o relatie, nu vorbim de teama aceea de a muri fara nimeni pe lume, ci pur si simplu de a nu avea un partener alaturi.
In momentul de fata sunt intr-o relatie care nu functioneaza perfect, dar imi este teama sa ii pun capat pentru ca nu stiu daca voi gasi ceva mai bun. Nu sunt genul de persoana dependenta de partener, insa imi ofera confortul necesar si siguranta...in special sentimentul de apartenenta”, spune prietena mea.
Voi ati facut vreodata compromisuri din cauza fricii de singuratate?
Nu ma refer sa fii singura o luna, jumatate de an, un an...ci pur si simplu sa te complaci in singuratate ani la rand si sa crezi ca asa e cel mai bine pentru tine. La urma urmei, toti am fost singuri la un moment dat...
Chiar daca mi se pare destul de greu sa fii o femeie singura, mi se pare si mai ingrozitor sa fii intr-o relatie nepotrivita doar ca sa ai pe cineva alaturi. De multe ori se intampla ca intr-o astfel de relatie sa te simti mai singura decat atunci cand esti singura la propriu. Daca se poarta urat cu tine, daca nu te poti baza pe el, daca simti ca nu te iubeste asa cum vrei tu...ce rost are sa fii cu el? Mai bine singura, nu?
Din pacate, multe dintre noi ajung la compromisuri de genul asta din cauza fricii de singuratate.
Am o prietena care este la fel de speriata de singuratate ca si mine. Este intr-o relatie de cativa ani , dar nu stie daca este ceea ce isi doreste.
„Am putin peste 30 de ani si mi-ar fi foarte simplu sa spun ca imi este teama de singuratate din cauza varstei, dar lucrurile nu stau deloc asa. Dintotdeauna mi-a fost teama sa nu fiu implicata intr-o relatie, nu vorbim de teama aceea de a muri fara nimeni pe lume, ci pur si simplu de a nu avea un partener alaturi.
In momentul de fata sunt intr-o relatie care nu functioneaza perfect, dar imi este teama sa ii pun capat pentru ca nu stiu daca voi gasi ceva mai bun. Nu sunt genul de persoana dependenta de partener, insa imi ofera confortul necesar si siguranta...in special sentimentul de apartenenta”, spune prietena mea.
Voi ati facut vreodata compromisuri din cauza fricii de singuratate?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu